Memoria

Informații generale

Fundatia Culturala Memoria editeaza din 1990 sub egida Uniunii Scriitorilor din România, «Memoria, revista gândirii arestate».

De ce «Memoria»? Deoarece comunismul a urmărit asasinarea, prin toate mijloacele, a memoriei neamului românesc. Dar trecutul nu trebuie să fie uitat; tocmai de aceea revista încearcă să reînvie, să reconstituie frânturi din trecutul țării noastre, atât de încercate în anii comunismului. Ea caută să salveze de la uitare oameni și fapte care să ajute să înțeleagă istoria tragică a ultimei jumătăți a secolului trecut.
De ce «revista gândirii arestate»? Pentru că regimul comunist a căutat (și în parte a reușit) “să aresteze gândirea”, îngrădind libertatea de exprimare, interzicând cărți și autori, contacte culturale etc.
Nume prestigioase din țară și străinătate, personalități de seamă ale societății civile, precum și studenți, elevi, țărani, muncitori, militari, slujitori ai Bisericii, cu precădere foști deținuți politici anticomuniști sau victime ale regimului comunist, foști deportați și prizonieri de război, ne-au onorat cu semnăturile lor. Totodată ne-am bucurat de colaborarea unor mari artiști plastici, precum Corneliu Baba, Mircea Spătaru, Camilian Demetrescu, Horia Bernea, Mircia Dumitrescu, Daniela Nenciulescu, Nicolae David, Marin Gherasim, Georges Dumitresco, Theodor Zamfirescu, Gheorghe Zărnescu, Madlen Zărnescu ș.a.
Prin materialele publicate, revista a scormonit în adâncurile gulagului românesc și nu numai, a scrutat bezna din temnițele unde deznădejdea s-a împletit adeseori cu credința și speranța.
Se știe că toți foștii deținuți anticomuniști erau obligați să semneze, atunci când - și dacă - mai ieșeau din închisori, o declarație prin care se angajau să nu dezvăluie niciodată, nimănui, ororile cunoscute în temnițe. Revista Memoria și-a asumat drept datorie de onoare să anuleze toate aceste declarații, rușinoase numai pentru cei care le impuneau.
Stârnind interes în cele mai diferite medii și categorii sociale, revista a ajuns la Paris, și New York, la Montreal și Tokio, la Roma și Melbourne, la Madrid și Stockholm, la Londra, Geneva și Munchen, dar și în cele mai îndepărtate localități din România.