PENSIUNEA CASA DAVID

Informații generale

Vă invităm cu drag să ne fiţi oaspeţi, să vă bucuraţi de câteva zile libere, în care relaxarea, odihna, plimbările, excursiile şi desigur preparatele culinare cu gust ca la mama acasa, vă vor încărca bateriile pentru a fi din nou în formă maximă. Un sejur petrecut la noi, vă va face să rămâneţi cu amintiri frumoase şi un dor constant de a reveni din nou, atunci când timpul vă va permite!
Cibul ("Pârâul care picură") este atestat din anul 1407, aşezat pe valea Cibului.
Căi de acces: din DN 74 Alba - Zlatna se continuă pe DJ 705 Zlatna - Almaş, apoi la 6 km, la crucea din Plai, se desprinde un drum, după 4 km ajungem în Cib;
A doua cale de acces este din Almas - centru pe DJ 705 D, trecând prin Nădăştie, iar de la Crucea din Luncă drumul ne conduce în partea stângă, de unde mai parcurgem cca. 3 km, dupa care ajungem în Cib.
Satul numără 368 de locuitori care încă îşi păstrează portul popular şi obiceiurile tradiţionale. Cibul este o aşezare cu multe locuri legendare, cum ar fi: Dealul Furcilor sau Pârâul Bordeelor.
În sat putem vizita Biserica "Sfântul Nicolae", monument istoric atestat din anul 1784, şi Biserica "Sfinţii Apostoli" construită în anul 1928.
Cheile Cibului este atestat documentar în anul 1733, fiind aşezat în partea sudică a comunei, traversat de Valea Geoagiului. Are o populaţie de 43 locuitori.

Căi de acces: din DN 74 Alba - Zlatna se continuă pe DJ 705 Zlatna - Almaşu Mare, apoi la km 6 de la Crucea din Plai, se desprinde un drum care dupa 7 km, trecând prin Cib, va ajunge în Cheile Cibului. A doua cale de acces: din centrul comunei pe DJ 705 D trecând prin Nădăştie, Cib ajungem în Chei, parcurgând cca. 9 km. A treia cale de acces: din culoarul Mureşului (DE 60), punctul de plecare îl reprezintă halta CFR Geoagiu, de aici prin Bozeş, Băcaia, apoi ajungem în Cheile Cibului.
Pentru iubitorul de muncă şi frumos, vizitatorul întâlneşte un relief modelat în calcare. Cheile au o lungime de 1.4 km şi fac parte din rezervaţia naturală.
Aici putem vizita: Peştera cu trei guri, Peştera Bisericuţa, Peştera fără fund, Gaura Mândrii, Cascadele din Chei, Izvorul Mezotermal, iar pe vechile urme ale schitului de la Piatra Chiliei, cu vrerea Atotputernicului Dumnezeu, se conturează o nouă Mănăstire care va veghea alături de Biserica "Buna Vestire".

1. OBIECTIVE TURISTICE (vrem sa putem insera noi fotografii)
Cele mai frumoase locuri ale judeţului Alba pe care nu trebuie să le ratezi odată ajuns aici, sunt:
1. Râpa Roşie - se află la 3 km de Sebeş. Este un loc unde parapantiştii îşi pot demonstra curajul. Râpa Roşie are milioane de “riduri” roşii, care se pot vedea din satelit. Râpa s-a format prin eroziunea apei asupra solului, care a provocat, în timp, alunecări de teren masive. Rezervaţia geologică uimeşte prin decorul de statui şi frontoane rozalii. Unicitatea este dată de alternanţa argilelor roşii cu gresii cenuşii, alcătuite în formaţiuni slab cimentate. (foto)
2. Gheţarul de la Scărişoara - primul ca mărime din ţară şi al doilea din lume şi se bucură de o mulţime de vizitatori care coboară până în inima peşterii pentru a vedea cu ochii lor acest mare gheţar. Vechi de peste 4000 de ani, gheţarul are o grosime de 22 m şi este lung de 400 m. Turiştii sunt sfătuiţi să se îmbrace gros deoarece temperatura scade considerabil la coborâre. Cifrele arată că portalul peşterii este înalt de 24 m şi lat de 17 m.
De asemenea, blocul de gheaţă are un volum de 100.000 m cubi, o grosime de 22,5 m iar înălţimile stalagmitelor variază de la câţiva centimetri şi ajung chiar până la 7 metri.
3. Cetatea Alba Carolina situată chiar în reşedinţa de judeţ, are statut de monument istoric este o cetate cu bastioane de tip Vauban construită în formă de stea la începutul secolului al XVIII-lea. Cetatea este împărţită în mai multe trasee turistice: Traseul celor Trei Fortificaţii, Traseul Porţilor, Traseul Neamului Românesc, Traseul Sudic, Traseul Estic sau Traseul Nordic.
4. Cetatea Câlnic - construcţie de tip romanic care a intrat în Lista Patrimoniul Mondial UNESCO datorită faptului că s-a păstrat până astăzi în condiţii foarte bune, cetatea are o formă rectangulară şi a fost construită ca resedinţă a contelui Chyl de Kelling la jumătatea secolului al XIII-lea. În interiorul Cetăţii pot fi vizitate cele 3 turnuri (Turnul Porții, Turnul Donjon și Turnul Slăninii). Întreg complexul medieval mai cuprinde, pe lângă cetate, şi Biserica Evanghelică dar şi casa parohială.
5. Transalpina sau Drumul Regelui - numele vine de la latinescul „Transalpina” (ţara de dincolo de munţi ) - este o şosea pe cât de spectaculoasă, pe atât de periculoasă fiind cea mai înaltă şosea din România. Transalpina străbate Munţii Parâng de la nord la sud, prin judeţele Alba, Sibiu, Vâlcea şi Gorj şi ajunge până la altitudinea de 2.154 de metri în Pasul Urdele. Peisajele de poveste care se întâlnesc în cei aproximativ 140 de kilometri parcurşi pe Transalpina şi istoria acestui drum sunt o dovadă a potenţialului turistic pe care îl deţine judeţul Alba şi implicit România.
6. Valea Frumoasei din Sebeş este locul unde turiştii vor găsi apă rece de izvor, aerul curat bine oxigenat și aceleași păduri verzi care încântă fiecare om care vizitează acest colț de lume. Acest loc cu totul şi cu totul aparte începe imediat după ieşirea din localitatea Petrești și urcă spre Munții Sebeşului. Zona e sălbatică, necucerită încă, plină de neprevăzut: văile adânci, cascade la tot pasul, poienițele retrase și traseele secrete printre munții întortochiați.
7. Satul Rimetea este un loc unde se poate vedea un peisaj unic în lume, cu case albe şi ferestre verzi care fiind neschimbate de sute de ani atrag foarte mulţi turişti în fiecare an. Special la acest sat care are o populaţie majoritară de origine maghiară este faptul că din cele 300 de case mai mult de jumătate dintre acestea îşi păstrează culoarea albă specifică secolului XIX. (foto)
8. Peştera Vânătarele Ponorului oferă probabil cel mai impunător peisaj din județ deoarece vizitatorii care ajung la această peșteră pot vedea o cascadă lungă de 100 m, ape repezi care se pierd sub stânci și zeci de metri de pereți vineți care compun în totalitate peisajul de la Vânătarele Ponorului. Cascada se recunoaște după vuietul puternic al celor 92 m de apă în cădere. (foto)
9. Dealul cu melci - din apropierea cascadei este o rezervaţie paleontologică, cu aspect neobişnuit: resturi lemnoase în formă de melci, înfipte în piatră de mai bine de 65 milioane de ani. Pe o suprafaţă de 4,30 hectare, peste 30 de specii de moluşte şi-au pus amprenta asupra locului, creând această minunăţie de loc. Acesta se află în apropierea Cascadei de la Vidra, pe drumul care duce spre satul Avram Iancu. Accesul la Dealul cu melci presupune acelaşi traseu ca şi la cascadă. este situat la baza versantului drept al Văii Slatina, pe o porţiune destul de mică de pământ. (foto)
10. Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă este un castel construit în secolul al XVII-lea în stilul renașterii franceze. Situat la mijlocul distanței dintre Târnăveni și Blaj, pe malul Târnavei mici, castelul a avut mai multe utilizări pe parcursul anilor. De la grădină, închisoare, cantină, carmangerie și până la secție de șampanizare. Construit după modelul castelului Chambord din Franța, castelul a suferit mai multe schimbări în timp, însă numele construcției vine de la cel căruia îi aparținea domeniul la acea vreme, fratele principelui Transilvaniei, István (Ștefan) Bethlen. Castelul dispune de patru turnuri circulare în fiecare colț, fără rol defensiv, și un turn secundar alipit uneia dintre fațade și care are în interior o scară. (foto)
11. Cheile Râmeţului reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului, această zonă fiind declarată rezervaţie naturală complexă ce se întinde pe o suprafaţă de 150 hectare. Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, se continuă pe drumul pietruit încă 4 km.
Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii. Pe prima porţiune există o amenajare cu bride şi cabluri de oţel care permit vizitarea cheilor pe timp de vară până la celebrul portal al cheilor şi până la porţiunea numită “la cuptor”.
De aici încolo, vizitarea cheilor presupune traversarea pe cabluri suspendate şi pe firul apei, în unele porţiuni apa ajungând până la 2 m adâncime.